Neurologie Pediatrica

PAREZA FACIALA

Pareza facială - este o afecțiune care afectează pacientul fizic, dar și psihic. Boala, pe numele ei complet Pareză facială periferică a frigore (paralizia lui BELL), este cea mai frecvent întâlnită patologie a nervului facial. Ea fiind mai frecventă primăvara și toamna. În general, apare după expunerea la curenți de aer. Deși cauza nu este cunoscută cu exactitate, se presupune existența unei infecții virale și a unei inflamații nespecifice, care determină inflamarea nervului facial.

Pareza facială periferică se manifestă printr-o asimetrie facială cu debut acut precedată de durere de mastoidă, ștergerea pliurilor feței și frunții unilateral, sprânceana mai coborâtă, fanta palpebrală mai deschisă (blefarospasm), comisura bucală e căzută de partea leziunii, clipitul lipsește-epifora, masticația este influențată prin acumularea alimentelor de partea afectată, bolnavul nu poate încreți fruntea, nu poate pronunța literele B,M,P, nu poate fluiera, iar reflexul cornean este abolit de partea afectată.

Pacientul care prezintă aceste simptome trebuie să se prezinte la neurolog sau la un serviciu de urgență pentru a putea fi examinat și diagnosticat. Cel mai important de știut este că trebuie evitat frigul și curenții de aer. Pe lângă acest aspect, există un tratament medicamentos ce este necesar de administrat pentru vindecare.

Tulburarile de somn la copii

Problemele de somn ale copiilor sunt printre cele mai disruptive probleme cu care se poate confrunta o familie. Plânsul în timpul somnului sau trezirile în mijlocul nopții sunt printre cele mai frecvente plângeri ale părinților.

Vestea bună este că putem preveni aceste probleme în orice moment. Iată cum:

Fiți atenți la nevoia de somn a copilului. Puneți-l la culcare la primele semne de somn (cască, devine mai lent), nu a celor de oboseală (e agitat, se freacă la ochi).

Evitați orele târzii de culcare. Somnul de seară are calități superioare somnului de dimineață (adică după ora 7 dimineața). În plus, seara este singurul moment în care corpul poate recupera din somnul pierdut.

Fiți conștienți de importanța somnului pentru copiii noștri. Somnul este bun pentru sistemul imunitar, atenție și concentrare, atitudinea și starea din timpul zilei și pentru coordonare. Somnul nu este un moft, ci momentul în care copilul crește și iși sedimentează ce a învățat ziua.

Învățați copilul să adoarmă singur la loc, reducând astfel somnul neconsolidat. Este bine sa creștem durata somnului consolidat, mult mai odihnitor și mai sănătos.

Simptomele tulburarilor de somn

Pentru prima categorie, problemele patologice, e bine să vă gândiți dacă copilul dumneavoastră are următoarele simptome (în legătura cu care pediatrul,neurologul trebuie informat):

- sforăie;

- pare, din când în când, că "horcaie", ca și cum nu ar mai avea aer, se mișcă și apoi poate să adoarmă la loc sau să se trezească supărat;

- plânge când suge și nu ia mult în greutate;

- are probleme de concentrare și de comportament, în ciuda unui somn suficient pentru vârsta lui;

Remedii pentru un somn mai bun

Este important ca parintii sa evite somnul haotic al bebelusului si sa-i stabileasca o rutina de somn cat mai curand. De asemenea, diversificati activitatile de dinainte de culcare si in timpul noptii nu va grabiti sa-i acordati atentie chiar de la primele scancete. Este posibil sa adoarma inapoi singur..

Cefaleea la copii

Cauze de cefalee non-lezională sunt:

1. Migrena. Da, copiii au migrene. Clinic pot prezenta durere de cap cu debut brusc, uni sau bilaterală, de intensitate medie sau severă, exacerbată de activitatea fizică (de exemplu alergat). Asociază frecvent greață și vărsături, fotofobie (pe copil îl deranjează lumina), fonofobie (pe copil îl deranjează zgomotele).

2. Cefalee de origine ,,vasculară" sau ,,cluster headache". Apare din cauza unei secreții crescute de histamină. Ea afectează mai ales băieții, de obicei peste 10 ani, iar durerea de cap este pulsatilă, însoțită de durere orbitară puternică (copilul spune că îl dor ochii).

3. Cefaleea ,,de tensiune" este o durere de cap autolimitată (trece de la sine), datorită contracturii musculaturii gâtului și regiunii occipital.
4. Cefaleea psihogenă - copiii imită părinții, dar simt cu adevărat durerea. Se spune că este oglinda unui sindrom depresiv al mamei.
5. La capitolul alte cauze putem menționa: durerile de cap din anemiile cronice (nu există hemoglobină suficientă pentru schimburile gazoase și creierul suferă astfel prin lipsa de oxigen), cefaleea ca urmare a expunerii la nitriți, nitrați, monoxid de carbon, dar și din cauza efortului fizic, frigului sau tusei.

Cauze de cefalee lezionale:

1. Cefaleea din sinuzite -caracterizată de durere, obstructive nazală, rinoree antero posterioara. Pentru un diagnostic corect trebuie să existe o corelație între diagnosticul radiologic (dupa radiografie, computer tomograf), tabloul clinic și vârsta copilului.

Din punct de vedere anatomic, există 4 tipuri de sinusuri:

-sinusul etmoidal - la nivelul rădăcinii nasului. La nou născuţi e deja format, iar dezvoltarea completă se sfârşeşte la vârsta de 12-14 ani.
-sinusul maxilar, asemeni sinusului etmoidal, este prezent la naștere într-o formă rudimentară, însă dezvoltarea sa este completă odata cu apariția dentiției definitive. După naştere, sinusurile încep încet să crească, mucoasa e mai groasă decât la maturi şi e supusă unor modificări intensive în cazul apariției unui proces inflamator.
-sinusul frontal - la nivelul frunții. Dezvoltarea începe în jurul vârstei de 6-7 ani și este completă la 10-l2 ani.
-sinusul sfenoidal, se dezvoltă în perioada adolescenței, la 6-15 ani.
Astfel, în cazul copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 5 ani, implicarea cea mai comună este reprezentată de sinusurile maxilare și etmoidale. Totuși, la această categorie de vârstă, sinuzita acută nu prezintă o incidență crescută. Copiii cu vârsta mai mare de 7 ani manifestă o predispoziție mare către inflamarea sinusurilor sfenoidale și frontale, în special după episoade de viroză respiratorie incomplet sau incorect tratate.
2. Cefaleea de cauză oculară - apare pe parcursul zilei, de obicei implică zona ochilor, implică diagnostic corect stabillit de medicul oftalmolog și dispariția durerii după corecția cu ochelari.
3.Cefaleea din hipertensiunea intracraniana, având drept cauză o tumoră cerebrală. Caracteristicile de bază care ne pot duce cu gândul la acest diagnostic extrem de nefericit sunt: debutul recent al durerii de cap, severitatea crescută (îl doare rău capul), durerea îl trezește din somn, apare dimineața sau noaptea, asociere cu vărsături în jet, recurente etc, Vărsăturile calmează durerea, NU SE INSOȚESC de greață, sunt severe și frecvente.
- alte cauze și mai rare sunt: hipertensiunea arterială, hemoragiile subarahnoidiene, malformații vasculare nerupte, cefaleea din traumatismele craniene (atenție la orice traumatism după care un copil varsă, nu doarme ca de obicei sau pur și simplu are o altă atitudine, poate ascunde un hematom intracranian care să necesite tratament chirurgical în urgență)

EEG- Electroencefalograma

Electroencefalograma este o metoda care investigheaza activitatea electrica a creierului. Pe suprafata capului se monteaza electrozi care culeg activitatea electrica de ansamblu ce se transmite la suprafata creierului, ca rezultat al activitatii electrice a neuronilor.

Cum decurge o inregistrare EEG de rutina?

Tehnicianul va degresa locurile de pe suprafata capului unde va aplica electrozii. Dupa ce va termina montarea lor, veti sta relaxat. Cu cat sunteti mai incordat, cu atat traseul inregistrat va fi mai mic. Majoritatea inregistrarii se desfasoara cu ochii inchisi, deoarece lumina determina reducerea amplitudinii undelor la majoritatea pacientilor sanatosi. E bine sa nu clipiti si sa nu strangeti din dinti. Dupa cateva minute vi se va cere sa respirati adanc si ritmic timp de 3 minute, uneori mai mult (hiperventilatie). Modificarile metabolice induse de acest tip de respiratie solicita creierul, putand duce la modificari importante in aspectul inregistrarii EEG (posibil normal anterior). In aceasta etapa e bine sa nu miscati capul si sa nu inghititi. Dupa hiperventilatie, tot cu ochii inchisi, veti respira normal, iar tehnicianul va urmari inregistrarea (uneori modificarile EEG apar tardiv, in aceasta perioada). La sfarsit se aplica stimularea luminoasa intermitenta (SLI) care consta in expunerea la lumina unei lampi cu fecventa variabila. Se recomanda sa nu va feriti de stimulul luminos, strangand ochii. Miscarile capului, ochilor, inghititul, stransul din dinti sau miscatul firelor se traduc prin perturbari electrice inregistrate grafic pe EEG ca artefacte, care ingreuneaza interpretarea. Din acelasi motiv vi se va cere sa inchideti telefonul mobil inainte de inregistrare.

Cat dureaza inregistrarea electroencefalogramei?

Durata standard este de aproximativ 20 de minute fara montaj, dar variaza in functie de particularitatile fiecarui caz.

Neurologia pediatrica ca stiinta...

Neurologia pediatrică este știința medicală care se ocupă cu diagnosticarea și tratamentul bolilor sitemului nervos central periferic, dar și a sistemului muscular la copii. Această specializare are un rol important în evaluarea neurologică a copiilor născuți prematur, cât și a tuturor nou-născuților care au risc de dezvoltare a sechelelor neurologice, având ca și scop depistarea și tratarea prematură a oricărei afecțiuni a sistemului nervos.

Afecțiunile care pot fi diagnosticate monitorizate și tratate de către medicul neurolog pediatru sunt : traumatismele craniocerebrale, cefaleea, migrena, epilepsia, tulburări de limbaj, paralizie cerebrală, tumori și malformații ale sistemului nervos, sindroame neurocutanate și afecțiuni neuromusculare.

Curiozitati...

1. Creierul uman este dezvoltat complet in jurul varstei de 25 de ani, totusi apexul diferitelor abilitati cognitive este inregistrat pe parcursul intregii vieti. Odata cu trecerea timpul, devenim mai buni la anumite lucruri si suntem in declin cu altele.

2. Nu ne putem aminti foarte bine evenimente din primii ani de viata, deoarece hipocampusul nu era dezvoltat suficient pentru a construi o memorie complexa.

3. Durerea este procesata de creier, dar creierul nu are receptori pentru durere si nu simte nicio durere.

4. Creierul proceseaza respingerea sociala ca pe o durere fizica.

5. Nu dimensiunea sau greutatea creierului definesc inteligenta, ci densitatea neuronilor si a sinapselor.

6. Exista o bariera care protejeaza creierul de substante straine, totusi aceasta este penetrata de nicotina in doar 7 secunde si de alcool in 6 minute.

7. Memoria este mai mult o activitate a creierului decat o zona. Orice memorie este deconstruita si distribuita in diferite parti ale creierului. Apoi, pentru a ne aduce aminte ceva, creierul reconstruieste din fragmentele individuale amintirea respectiva.

8. O cantitate de tesut cerebral de marimea unui graunte de nisip contine aproximativ 100.000 de neuroni si 1 miliard de sinapse, care comunica toate intre ele.

9. Neuronii nu sunt toti la fel, exista peste 10.000 de tipuri specifice de neuroni in creier.

10. Creierul reprezinta aproximativ 2% din greutatea corporala, dar consuma 20% din aportul total de energie si oxigen.

11. Creierul este 73% apa. Este suficienta o deshidratare de doar 2% pentru a afecta atentia, memoria si alte abilitati cognitive.

12. Lipidele reprezinta 60% din materia solida a creierului. Creierul este cel mai "gras" organ din corpul uman.

13. Colesterolul este o parte integranta a fiecarui neuron, 25% din colesterolul intregului organism se gaseste in creier. Fara o cantitate adecvata de colesterol, celulele creierului mor.

14. Neoxigenarea creierului timp de 5-10 minute produce leziuni permanente.

15. Creierul este incapabil sa formeze amintiri cand o persoana este in stare avansata de ebrietate.

16. In fiecare zi avem aproximativ 70.000 de ganduri.

17. Exista si "al doilea creier" care se gaseste in sistemul gastro-intestinal. Este o retea vasta de conexiuni care monitorizeaza intreaga activitate de la esofag la anus. Desi comunica permanent cu creierul, este atat de complex incat poate functiona independent.

18. Creierul nu poate procesa in detaliu toata informatia atunci cand privim sau clipim. De aceea, lobul occipital recreaza ce crede ca ar trebui sa existe sau anticipeaza ce urmeaza.